Egalitatea de sanse in Romania Implicarea politica a femeilor

 Expunere

I Egalitatea de sanse, evolutie si perspectiva

In Romania, dupa anul 1995, ca urmare a implementarii Platformei de actiune de la Bejing si a prevederilor celei de a 23-a Sesiune speciala a ONU cu privire la egalitatea de gen, precum si a faptului ca am devenit tara membra a UE, treptat au fost luate masuri legislative si s-a infiintat un cadru institutional care sa duca la infaptuirea principiilor  fundamentale  cu privire la  egalitatea de sanse intre femei si barbati.
In acest sens au fost adoptate urmatoarele acte normative :

  • Strategia Nationala privind egalitatea de gen
  • Plan National de Actiune pentru Egaitatea de Sanse intre Femei si Barbati
  • Legea privind egalitate de sanse intre femei si barbati, (Legea 202/2002) care ulterior a fost completata si imbunatatita
  • Legislatie antidiscriminare ,prin adoptatrea Legii 137 si a altor acte normative cu privire la prevenirea si combaterea discruminarii .

Masuri institutionale

  • Infiintarea Agentiei Nationale pentru Egalitate de sanse intre femei si barbati ,care  in 2009 a fost desfiintata si  reinfiintata abia in 2013 cand s-a reorganizat  Departamentul pentru Egalitate de sanse intre femei si barbati, subordonat Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
  • Organizarea Comisiei Nationale in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati (CONES), in cadrul careia se regasesc reprezentanti ai ministerelor si a altor organe de specialitate, ai administratiei publice ai sindicatelor, asociatii patronale, omg-uri, iar la nivelul judetelor s-a infiintat Comisii judetene pentru egalitatea de sanse (COJES)
  • La nivel parlamentar au fost infiintate Comisiile pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati,atat la Camera Deputatilor cat si la Senat
  • Infiintarea CNCD, ca autoritate autonoma privind prevenirea si sanctionarea discriminarii

Prin legislatia adoptata cat si prin infiintarea structurilor institutionale s-a reglementat promovarea egalitatii intre sexe in vederea eliminarii discriminarii  directe si indirecte in toate sferele publice si politice. Aceste masuri se aplica in domeniul muncii, educatiei, sanatatii, culturii, informarii, participarii la decizie si in orice alt domeniu in care femeile sunt prezente.
Prin urmare, se poate aprecia ca in Romania exista un cadru juridic si un cadru institutional favorabile afirmarii femeii, care a fost intregit cu anumite politici publice prin care s-au creat conditii si facilitati de promovare  si de realizare a femeii in cariera profesionala si politica.
Integrarea Romaniei in UE a impulsionat procesul de aplicare a principiilor egalitatii sanselor in tarile membre. In politica oficiala a UE se urmareste, in baza unor indicatori structurali, modul de implementare a egalitatii sanselor pentru toti cetatenii. In acest context, se inscrie si Strategia Europeana privind egalitatea de sanse intre femei si barbati post 2015, pe baza careia au loc dezbaterile din aceste zile, organizate de OFSD.

Ca urmare, prin masurile stabilite, in domenii cum ar fi: politica, educatia, sanatatea, mediul de afaceri, au fost sprijinite mai multe femei pentru a ocupa functii de conducere si responsabilitate, ceea ce a incurajat acest proces.
Totusi, in ciuda acestei evolutii pozitive, dificultatile apar mai ales in punerea in aplicare a masurilor legislative adoptate. Acest lucru este determinat si de faptul ca nu exista un sistem de monitorizare in ce priveste aplicarea legii.

Cateva domenii vulnerabile privind egalitatea de gen:

  • gradul de ocupare in munca  al femeilor este mult mai mic in comparatie cu al barbatilor, ca urmare si diferentele de salarii sunt mari, 13% diferenta intre femei si barbati, care se mentinuta si la pensie.
  • in domeniul social, femeile prezinta un mare risc de excludere si saracie,in special femeile din mediul rural.
  • rata somajului,in special in randul tinerelor, este mai ridicat fata de barbati
  • criza economica si sociala a adancit si mai mult diferentele intre femei si barbati,numarul somerilor fiind mult mai mare in randul femeilor
  • in plan politic, este locul in care discriminarea se constata a fi cea mai ridicata, iar aplicarea votului uninominal la alegerile precedente a devenit un obstacol greu de trecut pentru femei.

Doresc sa ma opresc asupra unor cauze care a creat acest declaj mare intre femei si barbati si anume:

  • mentalitatea privind locul si rolul femeii in societate. Continuam sa fim sub imperiul prejudecatilor atribuind femeii spatiul domestic, grija de sprijinire a capului familiei „barbatul”. Acest model traditional continua sa persiste, afectand mai ales femeia tanara.
  • responsabilitatea inechitatilor in familie,care impovareaza femeia, ii limiteaza campul de realizare si afirmare personala.
    locuri de munca  mai bine platite pentru barbati pozitii de conducere in   institutii   reprezentative ale statului la nivel local si central
  • lipsa politicilor coerente de reconciliere intre viata de familie si profesie care limiteaza afirmarea in cariera
  • lipsa de modele privind participarea femeii la decizie, fiind apreciate ca  bune executante, bune educatoare, gospodine, sotii si nicidecum lideri.

Lipsa femeilor din structurile de decizie are consecinta  directa asupra politicilor care privesc viata ei, a familei si copiilor, a societatii in general. Problemele stringente care apar in viata  femeilor, nu pot fi hotarate inafara lor. Din aceasta cauza, multe politici publice care se iau nu-si dovedesc eficienta, nu sunt coerente si lasa inafara problematica a mai mult de o jumatate din populatia tarii.
Atribuirea rolurilor in societate in raport cu sexul este o problema importanta ce ar trebui sa preocupe orice organizatie politica, societatea civila, organizatiile femeilor, media, societatea in general. Recunoasterea potentialului si a capacitatii femeilor in viata economica, politica si sociala ar favoriza cresterea economica, competitivitatea si prosperitatea. Pentru aceasta ar trebui eliminate inegalitatile intre femei si barbati in toate domeniile.

Ce masuri se pot prevedea in acest sens:

  • includerea problematicii de gen ca prioritate pe agenda guvernamentala
  • alocarea de resurse financiare,tehnologice si de personal
  • inlaturarea cauzelor segregarii pe piata muncii
  • eliminarea obstacolelor care impiedica accederea femeilor in pozitii de decizie
  • reducerea diferentelor de salarizare intre femei si barbati
  • masuri de flexibilitate si securitate in campul muncii
  • politici publice eficiente de reconciliere a vietii de familie cu cea profesionala si politica a femeii
  • garantia independentei economice a femeii, accesul la un loc de munca bine platit si de calitate.

II Implicarea politica a femeilor si in procesul decizional
Organizarea politica a femeilor in Romania s-a produs pe mai multe paliere dupa anul 1989. In acest sens femeile s-au organizat pe citerii politice, profesionale, sindicale, ong-uri, societate civila, organizatii locale sau centrale in interesul comunitatilor sau a diferitelor categorii sociale. Anul 1989, care a marcat trecerea la democratie, a fost anul de referinta in care s-a produs scaderea dramatica a participarii femeilor in viata publica. Desi prin Constitutia adoptata in anul 1991 si modificata  in anul 2003 drepturile femeilor sunt garantate, in viata reala persista disparitati importante. Institutiile care detin puterea economica cat si cea politica precum si structurile alese, continua sa fie dominate de barbati. Redau o evolutie pe cicluri electorale:

  • la alegerile din 1992 femeile reprezentau 4% din membrii Parlamentlui
  • la alegerile din 1996 procentul de reprezentare al femeilor a fost de 6%
  • la alegerile din 2000 femeile au reprezentat 10,3%, in anul 2004 au reprezentat 11,14%, in 2008 11,5%, iar in 2012, dupa votul uninominal a scazut la 10,2%.
  • Functiile de conducere in aparatul executiv, atat in cadrul organismelor guvernamentale cat si in cadrul organismelor teritoriale alese, apartin aproape in totalitate barbatilor. Au facut exceptie anul 2000 cat si anul 2012, cand la nivelul Guvernului au fost numiti cate 5 femei ministri si mai multe posturi de secretari de stat sau presedinti de agentii si departamente, sub guvernarea PSD
  • In administratia locala situatia este mult mai rea. La nivel de tara daca ne referim la ultimele alegeri locale sunt doar 158 femei primar, in procent de 4,1%, din toate formatiunile politice, 2 femei vicepresedinte de Consilii judetene, 1 femeie presedinta (Sibiu). Situatia poate continua daca avem in vedere numarul femeilor consiliieri  locali  si judeteni.
  • O situatie mai buna este in Parlamentul European, unde ponderea femeilor trece de 30%, pe total partide politice.

III Promovarea femeilor in PSD
Egalitatea de sanse reprezinta o valoare fundamentala a democratiei sociale, PSD promoveaza acest principiu PSD, si-a inscris in strategia sa politica proiecte care sa determine prevenirea si combaterea discriminarii, promovarea egalitatii intre sexe, care au in vedere sanse egale in educatie si formare profesionala, acces la sanatate, la ocuparea unui loc de munca, obtinerea unei locuinte, dezvoltarea personalitatii, adaptarea profesionala, politici publice de sprijinirea familiei si copilului.
In Statutul partidului este inscrisa prevederea potrivit careia, promovarea femeilor in toate structurile de conducere din partid, precum si pentru prezenta ei pe liste, la toate categoriile de alegeri sa nu fie mai putin de 30% fata de barbati.
In perioadele in care PSD s-a aflat la guvernare, a fost  adoptata legislatia privind egalitatea sanselor s-a infiintat Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse, ca institutie importanta privind infaptuirea politicilor de gen, care din pacate a fost desfiintata in guvernarea PDL in 2009, si reinfiintata in guvernarea PSD in anul 2013. Au fost infiintate la nivelul celor 2 Camere ale Parlamentului, Comisii pentru egalitate de sanse intre femei si barbati.

IV REZULTATUL ALEGERILOR LOCALE PENTRU FEMEILE PSD:
Din totalul de 1708 primari ai PSD 86 sunt femei:

  • 3 municipii
  • 3 orase
  • 80 comune

Din totalul de 612 consilieri Judeteni PSD, 79 sunt femei

Din totalul de 16.863 consilieri Locali PSD, 2340 sunt femei

2 femei sunt vicepresedinti de Consilii Judetene: Dolj si Prahova

V REZULTATUL ALEGERILOR PARLAMENTARE PENTRU FEMEILE PSD
Total femei parlamentar 52, in procent de 25% fata de total PSD
Camera Deputatilor 41, in procent de 27% fata de total PSD
Senat 11 femei, in procent de 16,5% fata de total PSD

Din totalul de 89 femei prezente in Parlamentul Romaniei, 52 sunt din PSD, ceea ce reprezinta mai mult de jumatate din totalul femeilor parlamentar din cele 6 partide care s-au inscris in cursa electorala din decembrie 2016.

Maria Lazar, secretar general OFSD